Carina

Sunt Carina. Am 33 de ani și sunt căsătorită cu cel mai minunat bărbat din lume.

N-am fost întotdeauna Carina și n-am fost căsătorită până anul acesta. Am fost doar abuzată. Fizic, sexual, emoțional. Am început “seria relațiilor toxice” la 18 ani, când l-am cunoscut pe cel care m-a mințit frumos că mă iubește, mă respectă și mă va iubi toată viața.

De fapt a iubit narcisismul de care era bolnav, psihopatia lui. La 19 ani, după 1 an de interdicții, de amenințări că mă va părăsi, de jigniri că sunt urâtă, proastă, c…vă și toate apelativele pe care el le merita, mi-am văzut moartea cu ochii: bătăi, sechestru, viol, scuipat, obligat să mănânc fără mâini, să dorm pe jos, să spăl și să gătesc pentru ca el să le arunce apoi și să mă forțeze, sub amenințare, să refac tot ce el arunca.

Amenințări cu prostituția, omor, invaliditate, răpire, lovituri și umilințe.

Am trăit 3 ani și jumătate de teroare, timp în care nu aveam voie să mă îmbrac elegant, să mă machez, să îmi cumpăr nimic singură, să privesc bărbații sau să-i salut. Nici măcar propriul tată.

Îmi cerea bani împrumut și niciodată nu-i mai returna, folosea injurii la orice pas, acasă sau pe stradă.

Îmi fura bani și nu recunoștea, mă forța să împrumut bani de la prietenele mele pentru a-și cumpăra el diverse obiecte/țigări, etc.

Pleca de acasă și se întorcea și după 1-3 zile, timp în care nu aveam voie să îl sun, sau dacă sunam nu răspundea, avea relații cu alte femei. Pe unele din ele le bătea ca și pe mine, cu altele se juca doar pentru a-și dovedi că poate, apoi se lăuda cu ceea ce a făcut.

Eram urmărită, umilită, forțată să stau acasă, să nu muncesc decât când vroia el, din teama de a nu îl părăsi dacă ajung să câștig mai mult ca el. Aveam voie la muncă numai cât să își permită el câte ceva sau eu să ajung în orașul unde stătea până ne-am mutat împreună în București.

Era un bărbat atrăgător, inteligent, dar manipulator. Clar psihopat, după tot ce am citit mai târziu.

Am scăpat cu ajutorul poliției după 3,5 ani. Am urmat un proces intens de psihoterapie care a durat 4 ani. M-am căsătorit cu un bărbat blând, iubitor, credincios și fidel. A fost greu să fac pasul acesta din cauza fricilor de abuz. A fost greu să cred că soțul meu este într-adevăr un om cu suflet frumos.

Mă temeam de minciuni, de manipulare și abuz la ordinea zilei. Dar cu ajutorul psihoterapeuților am reușit să mă vindec și să cred.

 

Cred în Dumnezeu, Singurul care m-a salvat, trimițându-mi oameni care să îmi fie aproape.

De 4 ani sunt credincioasă și soțul meu m-a cunoscut exact într-un context de care mi-era frică. Am fost invitată să vorbesc despre vindecarea mea, și acolo, ascultându-mi povestea de care eu mă rușinam, a știut că eu voi fi soția lui.

Mi-era rușine de trecutul meu, deși nu aveam nici o vină. Mi-era rușine să spun ceva din trecut, să nu fiu judecată.

Vorbiți! Asta îndemn orice femeie abuzată! Cu cât vei spune mai repede, cu atât vei scăpa mai repede!

Tăcerea voastră va încuraja abuzatorii să continue abuzul!

Cereți ajutor.